Analistii vorbesc de presiunile la care a fost supus Stolojan in aceste 5 zile de premier desemnat. Ca ar fi cedat tocmai pentru ca nu a acceptat compromisul. Sau santajul, sau avalansa de cereri de functii, sau planul impus de Basescu. Ii cauta scuze si vor sa-l scoata victima a noului FSN care va conduce Romania. Altii cred ca Stolo este intr-adevar bolnav. Batran si prea bolnav pentru a rezista 4 ani. Dar de ce sa nu ne gandim ca Stolojan este un om slab, un personaj care a cedat cand a realizat ca va conduce tara intr-o situatie de criza, cu un guvern jumatate de stanga, jumatate de dreapta, cu maghiarii in ceafa si cu liberalii chibitind pe la usi? Care a vazut ca nu e in stare sa-i conduca pe Hrebenciug, Mitrea, Nastase sau chiar Boc! Adica pe oamenii politici, mult mai rezistenti, cu soricul mult mai gros si mai tabacit, cu mintea mult mai agera si mult mai realisti.
Stolojan s-a vazut mic. Nu este nici instabil psihic, nici prea batran, nici prea obosit. Este incapabil. Si as vrea sa aud acest lucru spus de sute de ori la televizor. Ca nu s-a inteles acest lucru de prima data as putea sa accept. Ca nu se intelege acum, nu pot sa mai tolerez. Si pe langa faptul ca este un amator, care s-a laudat toata campania electorala ca este cel mai destept din tara asta, mai face si pe victima. Nu da declaratii, nu vorbeste, pare ca este diplomat. Ca ascunde ceva. Ca ne protejeaza.
Stiti ceva? Nu-l mai cred pe Stolojan nici daca zice ca a baut un ceai. Numele lui ar putea ajunge in dictionar, cu o definitie care sa sune cam asa: om care nu are cuvant si care nu da doi bani pe Romania. La fel de bine ar putea fi explicat si "sindromul Stolojan" intr-un manual al bolilor psihice. Cu siguranta, numele acesta va ramane in memoria nationala si va fi studiat la istorie de generatiile viitoare. Sper numai ca, macar de data asta, sa nu i se mai gaseasca scuze si personajul sa fie evaluat la adevarata lui valoare.